Prin Australia cu campervanul – pe unde am ajuns și ce ne-a plăcut.
Plănuirea vacanței din Australia a fost consumatoare de timp. O țară atât de mare care oferă multe oportunități pentru ”once in a lifetime experience” necesită îndelungi cercetări.
Ca să putem ajunge în cât mai multe locuri faine ne-am decis să călătorim cu campervanul, mijloc de transport foarte popular în Australia și Noua Zeelandă.
- Campervanul e un van modificat, o dubă care în locul scaunelor din spate are spațiul transformat în pat. Sub pat e frigiderul, bucătăria și-un interval pentru depozitat bagaje. Așa au designul cele mai rudimentare modele, varietatea la mașini fiind largă și spațiul în diverse moduri organizat.
Cu campervanul sau nu, traseul coastei de est e un ”must do” în Australia. E cea mai populară rută, cu ieșiri spre marea barieră de corali, plaje sublime și campinguri nenumărate.
Sydney – Cairns e alegerea multora, de la nord la sud ori invers.
Noi am ales să facem ruta din tropicalul nord spre sudul însorit datorită perioadei în care am călătorit. Vara era pe sfârșite-n nord și ieșirea-n larg pentru snorkeling începea să fie amenințată de migrația de meduze.
Cairns – Sydney – aprox. 3000 km – 10 zile cu campervanul prin Australia
Mulți kilometri de străbătut, dar fiind doi șoferi am împărțit orele de condus. În majoritatea zilelor plecam dimineața devreme din camping și luam micul dejun undeva pe drum după ce conduceam o oră, două, sau chiar mai mult.
Mai jos e inserată harta cu traseul și locațiile importante pe care le-am vizitat sau în care am campat.
Cairns, [Cans]
Fiind situat la mică distanță de marea bariera de corali, Cairns e cel mai aglomerat punct de ieșire-n larg. Numărul operatorilor care oferă excursii e în continuă creștere, iar resorturile de pe faleză sunt tot mai îngrămădite.
Centrul e cam amorțit, parcul mare și piscina publică sunt locațiile unde indiferent de perioada zilei găsești cea mai multă activitate.
Pe întreaga coastă de est ștrandurile sunt fără taxă de intrare. Multe n-au nici un fel de îngrăditură, de pe străduțe sau din parc ajungi la bazine, la spații de joacă, plaje artificiale și peluze verzi. Sunt dotate cu dușuri în interior și afară, cabine de schimbat spațioase, tot ce ai nevoie.
În Cairns țărmul e pietros, așa că cine vrea să se bucure de-o baie răcoritoare în arșița verii alege piscina sau merge afară din oraș, în nord, unde sunt plaje frumoase.
Cele mai verzi plaje de pe toată coasta de est.
Am pornit la drum destul de târziu după ce ne-am aprovizionat frigiderul la supermarketul din marginea orașului.
Și acasă pierd timp cercetând rafturile magazinelor, darămite într-o țară străină unde o grămadă de produse noi îți trag cu ochiul. Până la finalul vacanței și multe magazine luate la rând, m-am îndrăgostit iremediabil de lactate: unt, brânzeturi, budincă, smântână dulce, iaurturi. Pateurile, foie gras, nu te mai saturi de ele! Patiserie la fel, poți mânca zi lumină.
Vegemite – pasta de întins pe pâine, făcută din drojdie de bere și amestec de condimente și legume, pe care australienii adoră să o mănânce la micul dejun, nu ne-a încântat. După prima felie unsă și gustată, ne-am lăsat păgubași.
Pe traseu am gătit ușor, nimic complicat, rezumându-ne la cereale, paste, omletă, legume, carne, pește și mezeluri din când în când.
Cascadă?!
Wallaman falls e cea mai înaltă cascadă a Australiei și ca să ajungem la ea trebuia să ne abatem din drum câțiva kilometri buni. A doua zi dimineață eram încă nehotărâți dacă să o bifăm sau nu. La intersecția drumului, adoptând deviza ”dacă tot suntem aici”, am luat calea cascadei.
După vreo oră petrecută pe-un drum îngust, ce-mi ridicase stomacul în gât de la atâta balans și schimbări de direcție, am ajuns în vârf să vedem…nimic! Doar stâncă uscată iar la baza prăpastiei un ochi mic de apă. Cascada lipsea în totalitate fiindcă râul ce o alimentează era secat.
Am lăsat în urmă drumurile de peste sate și-am ieșit pe ruta țărmului, campând într-un lot la marginea mării. Ne-am înghesuit cu greu într-un colț, blocând una din uși ca să avem loc. Am petrecut prima noapte pe plajă.
Townsville
Următoarea zi, după o baie de înviorare în Townsville și câteva cumpărături, (ce poți face mai bine în mașină în timp ce conduci decât să ronțăi ceva?!) am urcat pe deal să admirăm panorama orașului.
Townsville, deși nu-i mic, are tihna și atmosfera intimă a unui orășel liniștit. Printre locuitori sunt mulți tineri, studenți și militari, iar viața de noapte e destul de activă. La bazine ne-am întâlnit cu un grup povestelnic de bătrânei iar prin parc cu familii cu copii mici. Plaja-i curată și amenajată frumos, cu spațiu verde mai sus de nisipul auriu, bănci și mese, zone de barbeque umbrite, faleză pavată și ponton de lemn ce te îmbie la promenadă-n larg. Am stat doar o zi, deși puteam petrece mai mult timp aici fără să ne plictisim.
În ziua a patra am condus vreo 650 de kilometri. De pe coastă și drum cu vedere la ocean ne-am legănat pe drumuri verzi printre pășuni cu iarbă grasă și cirezi de vite. Am stat vreo două ceasuri uitându-ne la văcuțe. Le-am pus Pavarotti, privindu-le cum vin la vale spre noi. Erau tare simpatice, când se oprea muzica se opreau și ele ca niște statui. Se desprindeau de sol de la primele acorduri de operă.
Beef capital of Australia – Rockhampton
Cam barbari, după ce-am pus muzică văcuțelor de pe drum, am oprit în Rockhampton și am devorat o friptură de vită la Ginger Mule.
Rockhampton e capitala cărnii de vită în Australia. Sunt 2,5 milioane de bovine pe o rază de 250 km. Centrul orașului e ocupat de clădiri din epoca Victoriană, în secolul 19 regiunea fiind foarte prosperă datorită fermelor de vite și a extracțiilor de aur și cupru.
Târziu de tot am ajuns la următorul camping, încălcând una din regulile șofatului în Australia și anume condusul după apus. Una peste alta, campingul la care voiam să ajungem era pe un drum mocirlos pe care-l puteau străbate doar jeepuri 4×4. Am intrat pe el crezând că putem trece dacă avem grijă să ocolim gropile.
Eu mergeam pe jos și dădeam indicații iar Liviu conducea cu viteza melcului mai mult prin boscheți decât pe drum. Cu cât înaintam, cu atâta gropile se măreau și se îndesau până deveniră o ditamai hârtoapă. Dacă am fi intrat în ea nu mai ieșeam decât tractați.
Ne-am întors cu chiu cu vai de unde am plecat și am campat într-o parcare plină pe marginea autostrăzii.
James Cook
Pe plajă la Agnes Water am aflat că-n Australia, la ora zece dimineața soarele arde deja prea tare.
Nu foarte departe de Agnes Water e Town of 1770, locul unde a acostat pentru prima dată James Cook în anul… ușor de ghicit 😊
Orașele sunt liniștite și apropiate unul de altul, doar șapte kilometri le desparte. Aici este și un camping frumos lângă o pădure de mangrove. Din păcate pentru noi, era plin.
În unele locuri am stat destul, în altele prea puțin. Nu știam ce ne așteaptă mai înainte pe drum. Plecam cu regret că părăsim un loc frumos dar în același timp nerăbdători să descoperim un altul.
Inskip Peninsula
În ziua a șasea am dat de peninsula Inskip urmărind însemnele de pe drum. Ne-a plăcut foarte mult și-am decis să rămânem.
Campingul era pe plajă, printre copaci. Am fi avut nevoie de mașină cu tracțiune 4×4 (iar) dar ne-am ales calea cu grijă și-am reușit să ne împotmolim doar o singură dată. Ne-au ajutat să ieșim din nisip câțiva băieți din camping, echipați cu lopeți și platforme de plastic.
O atmosferă foarte faină la Inskip, mulți localnici, pescari, familii cu copii. Când ne-am făcut poze pe plajă ne încurajau strigând note pentru fiecare poziție și aplaudând.
Campingul e izolat, nu are apă pe suprafața lui, dar la câțiva kilometri mai departe se găsește un izvor cu apă rece, bună de băut.
În Rainbow beach, cel mai apropiat oraș de Inskip, este un mic magazin alimentar și două magazine mari, bine aprovizionate, de lichioruri. Bottle – O cum spun australienii locurilor de unde-și cumpără alcool.
Sunshine Coast of Australia
În ziua a șaptea am condus puțin, petrecând mult timp pe plajă.
Zona aceasta, la nord de Brisbane, ne-a plăcut cel mai mult. Din loc în loc sunt câteva orășele, dar plajele respiră, e mai multă verdeață, relief diferit, comunități mici cu oameni foarte faini, calzi și primitori.
După-masa am oprit în Noosa, un oraș cosmopolit, plăcut. Pe strada principală se înșirau standuri cu înghețară, galerii de artă, buticuri cu aer sofisticat și câteva terase.
Era aglomerație prin parcul cu nenumărate alei unde ne-am bucurat de plimbare. Am luat picnicul pe plaja umbrită după ce ne-am cumpărat delicatese pe la piața cu produse organice.
În Goomboorian am dat întâmplător peste cel mai mare cactus al Australiei, aflat în spatele unei benzinării.
Brisbane
Brisbane, capitala statului Queensland ne-a lăsat impresia unui oraș relaxant. Parcă toate activitățile se desfășurau cu încetinitorul, fără grabă. Nu era agitație-n trafic și nici pe străzi.
E plin de flori și de verdeață, parcurile sunt largi și mare parte din centru e pietonal. Printre zgârie nori sunt baruri instalate în mijloc de trotuar, mașini de înghețată și standuri cu vederi și suveniruri.
Cum ne-am obișnuit să vedem pe toată coasta, Birsbane are o piscină superbă chiar în centrul orașului.
Ne-am plimbat întreaga zi. Din centru am trecut podul spre universitate, am fost la muzeu, prin parcuri și pe faleza râului; o drumeție urbană de câțiva kilometri buni.
Al treilea oraș ca mărime după Sydney și Melbourne, Brisbane s-a identificat cel mai bine cu ideea ce-o aveam (înainte să ajung în Australia) despre un oraș australian. Vreme senină mai tot timpul anului, spațiu aerisit, oameni calmi și zilele curgând la rând fără prea mare zumzet.
Două dintre cele mai atractive întinderi de plaje de pe traseul coastei de est se află de o parte și de alta a orașului Brisbane: la nord Sunshine Coast, cu cochetul Noosa ca punct central, iar la sud Gold Coast.
Una dintre cele mai cunoscute locații de pe coasta de aur e Surfers Paradise, un oraș agitat, popular printre amatorii cluburilor de noapte. Din mașinile decapotabile muzica se aude la maxim iar faleza e folosită pe post de podium fashion. E locul unde vrei să fii dacă-ți plac petrecerile, dacă vrei să îmbini zilele de plajă cu plimbări prin mall-uri și joc la cazinouri.
Flower power Byron Bay
Am trecut granița dintre state, părăsind Queenslandul. Următorul oraș, Byron Bay se află în New South Wales.
Citându-i pe australieni: ”Byron Bay nu are cele mai frumoase plaje, arhitectural nu stă foarte bine, traficul e o problemă, dar totuși e îndrăgit. Popularitatea lui se datorează atmosferei”
B.B e într-adevăr un oraș cu aer chill. Surferi se plimbă pe stradă cu plăcile la subraț, sunt cafenele și librării, prăvălii cu haine vintage, baruri cu shake-uri de fructe proaspete. Mulți backpackeriști își prelungesc șederea aici.
Nu-s plaje mirifice în Byron Bay. Dar față de cele de pe Gold Coast, unde nisipul se termina-n trotuar, fără un petec de verdeață împrejur, au fost o binecuvântare.
Ne-am mai relaxat puțin pe plajă înainte să părăsim țărmul luând-o iar pe drumuri ocolite spre cascade.
Ruta cascadelor
Dorrigo și Armidale n-au fost în plan, dar după zeci de plaje cu nisip auriu și ape turcoaz ne-am dorit să schimbăm decorul.
Am înotat mult și ne-am prăjit în soare, am lenevit la umbră și-am condus cu marea înaintea ochilor sute de kilometri.
Pofteam o drumeție prin pădure, un drum bătătorit de luat la pas și piscine cu apă dulce. Aveam lehamite deja de sarea uscată pe noi și de nisipul împrăștiat printre lucruri. Suntem oamenii munților în definitiv și la urma urmei. Oricât de frumoasă-i marea, pădurea ne cheamă :))
În Dorrigo am campat în curtea unui localnic. Aveam vecini de lot o motociclistă cu cortul și doi băieți în campervan. A plouat și ne-a răcorit. Mirosea a pământ jilav și-a ploaie de vară.
Am condus în următoarea zi vreo 500 de kilometri până-n New Castle, mergând pe ruta cascadelor. Din loc în loc am oprit și-am făcut drumeții scurte.
New Castle e al doilea cel mai vechi oraș după Sydney și probabil e un oraș interesant. N-am văzut mai nimic din el, fiindcă am prins o vreme apocaliptică. Ploaia bătea-n rafale, tuna și fulgera de abia vedeam la doi metri înainte.
Am stat vreun ceas într-o parcare așteptând ca vremea să se potolească. Cerul a rămas întunecat și-o pâclă tomnatică acoperea orașul.
Sydney, the biggest
Ne-am continuat drumul spre Sydney dar, din păcate n-am ieșit din bula vremii înnorate.
Același cer plumburiu ne aștepta în cel mai mare oraș al țării.
Am vizitat centrul, opera și portul, am luat feribotul, trenul și ne-am plimbat cu orele. (ce-am vizitat în Sydney, am scris aici) După prima zi, părerea despre Sydney nu înclina înspre niciun pol, nu era un oraș banal dar nici din cale afară de frumos.
A doua zi am ajuns pe țărmul lui și ne-am decis: Sydney e senzațional!
Fără plaje și fără ruta Bondi – Coogee, Sydney ar fi fost doar un oraș mare și atât. Aveai restaurante destule în care să mănânci bine, grădina botanică pentru un picnic în mijloc de oraș, opera sublimă pentru spectacole și frumusețe arhitecturală, dar i-ar fi lipsit ceva. Acel ceva ce scoate din anonimat, locația perfectă în care să întâlnești localnici, să-i cunoști și să-i observi; să simți că respiri locul, că-l trăiești și ți se întipărește adânc în amintire.
Concluzii despre cele zece zile petrecute în Australia cu campervanul:
Ne-a plăcut foarte mult stilul acesta de călătorie, cu atâta libertate. Așa de mult încât ne-am făcut un campervan al nostru, într-o mașină asemănătoare cu cea avută-n Australia.
Cele două orașe mari, Brisbane și Sydney sunt foarte frumoase amândouă. Sunt curate, ușor de cutreierat, cam scumpe în privința mâncării dar multe puncte turistice, fie ele muzee, galerii de artă, foste instituții politice, catedrale sau grădini, sunt lipsite de taxe de intrare. Mănânci scump și te culturalizezi pe gratis.
Ne-a plăcut partea nordică a coastei de est mai mult decât sudul.
Nord: Cairns – Brisbane
Sud: Brisbane – Sydney.
Nordul e mai puțin dezvoltat, orașele sunt mici și autentice, localnicii sunt mai deschiși, mai curioși, se bucură de povești. Campingurile sunt gratuite, comunitățile-s mai faine.
În sud e mai evident că turismul e o industrie. Campingurile se rezumă la niște parcări private cu preț ridicat în care ai un metru de beton sau de gazon fals pe care să-ți pui masa și scaunele. Plajele sunt mărginite de construcții gigant. În loc de palmieri te păzești de soare stând sub umbrele.
Rutele ocolitoare pe la cascade au fost foarte faine. Uneori drumul e cam bombardat, dar nu așa de tare încât să nu-l poți străbate cu campervanul. Drumețiile scurte sau lungi te poartă prin păduri dese la puncte panoramice, lagune și cascade. Până la urmă Australia nu se rezumă doar la plajă și ocean.
Dacă o să existe o dată viitoare în care să refacem traseul, am opta pentru închirierea unui jeep. În multe zone izolate, care mai mult ca sigur sunt superbe, nu am putut ajunge din cauza mașinii fără tracțiune 4×4.
Costuri pentru două persoane:
- Închiriat campervan: 500$ Usd pentru zece zile
- Mâncare: 220$ Usd
- Cazare: 87$ Usd
- Benzină: 350$ Usd
Total = 1157$ Usd
Informații utile despre închirierea unui campervan, aici.
Citește și Great Ocean Road, un alt traseu epic al Australiei.
Aplicație utilă cu hărți și locația campingurilor în Australia, wikicamps.